Stire 20.03.2024 ⋅ 0 comentarii
Primăriile reprezintă, vrem, nu vrem, principala interfață cu cetățeanul atunci când vorbim de instituțiile publice. Chiar dacă nu avem treabă la finanțe, școală sau poliție, fiecare dintre noi am avut însă ceva de rezolvat la primărie. Și cam avem în fiecare an, chiar dacă este vorba doar se faptul că trebuie să ne plătim impozitele. Iar atunci când o primărie își poate desfășura activitatea în mod optim, fără să fie împiedicată de alte entități, acest lucru se vede și în relația cu omul de rând.
În urma unor discuții pe care le-am purtat cu trei dintre primarii din județ, birocrația excesivă, lipsa digitalizării și banii care vin cu întârziere de la București sunt câteva dintre problemele cu care se confruntă administrațiile locale.
Conform celor declarate de Cornel Popa, primarul comunei Hășmaș, una dintre problemele de care s-a lovit și se lovește administrația pe care o conduce este cea a digitalizării instituțiilor publice. „Mie personal mi se pare ciudat în acest moment ca o instituție a statului de rang superior să nu accepte digitalizarea. Sunt instituții care nici acum nu acceptă să trasmitem digital documente. Și acum aveam angajați ai Primăriei care trebuie să ia dosarele și pleacă să le depună acolo unde trebuie să ajungă actele.
Eu mă cert cu colegii mei, să-i fac să se oprească cu tipăritul. Toți au adrese de mail personalizate. Le cer să primească și să transmită mai departe documente în format digital. Toți au semnături digitale. La nivelul nostru încercăm să ne facem treaba, să fim în pas cu lumea. Legea este de partea noastră, dar mergem pe varianta și, și, dar de ce să mergi pe varianta și, și, când poți să mergi numai și?”, se întreabă primarul. „Recent am finalizat printr-un proiect de aproximativ 45.0000 de euro, depus la AFIR, prin GAL Socodor, digitalizarea serviciilor publice la Primărie. Toți colegii mei au aparatură informatică de ultimă generație, dar și programe informatice care reduc timpii de așteptare. De asemenea, la nivelul comunei avem implementat sistemul de plată Ghișeul.ro, care e funcțional. Tot pentru timpi de așteptare foarte mici din partea cetățenilor la plata impozitelor avem posibilitatea plății cu cardul”, a ținut să precizeze acesta.
„Enelul ne taxează la mare artă”
Lipsa unui birou unic care să se ocupe de autorizări este o altă problemă semnalată de primarul Cornel Popa. „O altă ciudățenie e legată de autorizări. Într-o vreme funcționa un birou unic. Dacă aveam o investiție, mă duceam la biroul unic și acolo erau diferite instituții sau companii care trebuiau să ne dea aviz. Din păcate nu mai există acel birou unic. Stăm la 80-100 de kilometri de Arad. Pentru orice investiție avem nevoie de tot felul de avize necesare pentru a obține autorizația de construire, de la Enel, Telecom, Direcția Agricolă... Am avut investiții pentru care am avut nevoie de 20 de avize. Am pierdut aproape un an doar să putem obține avizele. Și pe bani mulți. Mai ales Enelul, ne taxează la mare artă. Sediul lor e la Timișoara. Toate documentele pentru avizare trebuie trimise la Timișoara. Deși putem trimite documentele online și ne este mai ușor așa, întârzie cu răspunsurile. Nu respectă termenele. Avem un proiect de realizare a două stații de reîncărcare a autovehiculelor electrice și ne trebuia o aprobare pentru punctul de transformare. Am stat cu lunile și nu am avut ce face.
Am cerut unui primar din Timiș cu care sunt prieten să mă pună în legătură cu cineva care are atribuții legate de avizare în cadrul companiei. Am sunat apoi acea persoană și i-am spus că avem la ei niște documente de avizare pentru două stații de reîncărcare și că așteptăm cam de multă vreme, deși am plătit tot ceea ce a ținut de noi. Și știți ce mi-a spus? Că e mai aproape cămașa de piele decât haina. L-am întrebat atunci dacă cei din Arad trăiesc în altă Românie, decât cei din Timiș. A început să râdă. Poate ar trebui să se reînființeze birourile unice de avizare, oriunde, în cadrul oricărei instituții, dar să ne mai trebuiască să umble oamenii din primării în toate direcțiile. Unii sunt binevoitori și săritori, dar alții îți închid ușa-n nas. Noi nu avem timp de așteptat și dacă tot plătim, bine ar fi să obșinem avizele digital. Am trimis cererea și primim răspunsul rapid. Nici nu știm cu cine lucrăm. O relația foarte bună avem cu cei de la Agenția de Mediu, condusă de doamna Dănoiu. Aproape la orice investiție avem nevoie de aviz de la ei, dar merge foarte rapid. Doamna a transformat instituția într-una de profesioniști”, a ținut să povestească primarul.
Birocrația încetinește dezvoltarea
După un mandat de viceprimar și un mandat de primar, Mihai Mag, primarul comunei Vladimirescu, susține că trebuie găsite soluții cu privire la birocrația care încetinește dezvoltarea comunităților.
„Ca o concluzie a celor aproape patru ani de mandat, cred că ar trebui umblat la birocrația care ne încetinește dezvoltarea celor care muncim 12-14 ore pe zi, pentru comunitate. Spre exemplu, nu poți tu ca UAT să autorizezi o firmă, oricare firmă de internet, de cablu sau telefonie, să-și pună cablurile pe stâlpii Primăriei, după care la trei luni, dacă ai nevoie să faci un proiect, să mergi să le ceri avizul, să poți să construiești. Mie mi se pare aberant. Ceri avizul chiriașului să faci niște lucrări care bineînțeles nu-i afectează lui rețeaua. Nu e o problemă neapărat că ceri avizul respectiv, ci că are termen de 30 de zile, iar după 45 de zile îi suni și îi rogi să îți dea un aviz simplu. Pentru canalizare de la Horia am stat două luni în așteptarea unui aviz de la Administrația Penitenciarelor, din cauza procedurilor, având în vedere că avem acolo Centrul pentru Imigranți. Apoi ne plângem în presă, noi și guvernanții, că nu reușim să atragem fonduri. Păi în trei ani de mandat, avem 18 sau 20 de proiecte. Cumulate, sunt aproape 100 de milioane. Nu sunt toate aprobate, pentru că nu reușești să duci documentația. Dar cine nu muncește? Noi? Oamenii chiar își fac treaba acolo, dar eu vorbesc despre proceduri”, a răbufnit, cu prilejul unei discuții pe care am avut-o recent, primarul Mihai Mag.
Dificultăți în asigurarea cheltuielilor de transport
În aceeași ordine de idei, Săvârșinul întâmpină dificultăți în ceea ce privește decontarea abonamentelor elevilor din comunele din apropiere care merg la liceul din comună. „Săvârșinul se comportă oarecum urban, din mai multe puncte de vedere, în special pentru că există liceu și copiii din comunele din jur, respectiv Bata, Petriș, Vărădia, Bârzava vin la liceu la Săvârșin. Asta este și benefic pe de o parte, iar pe de altă parte, ne și aduce o mare-mare dificultate în asigurarea cheltuielilor de transport a elevilor. Legislația în vigoare prevede posibilitatea decontării abonamentelor școlare, însă sumele vin cu destul de mare întârziere de la București și avem destul de mari dificultăți în decontarea facturilor emise de Compania de Transport Public”, susține Vodicean.
Sursa: ARQ
