Stire 13.11.2023 ⋅ 0 comentarii
Pentru prima oară în România, o conferință internațională de anvergură a dezbătut problema digurilor și pragurilor abandonate sau lipsite de utilizare de pe râuri, care blochează migrația peștilor și generează probleme de funcționalitate a apelor curgătoare. Evenimentul a fost numit sugestiv „Apele noastre – refacerea conectivității longitudinale a râurilor din România” și s-a desfășurat în București în data de 8 noiembrie.
A reunit peste 80 de reprezentanți ai autorităților relevante și ai societății civile din țară și străinătate (Spania, Lituania, S.U.A., Croația, Grecia, Ungaria, Franța, Portugalia, Georgia sau Olanda). O prezență și o implicare deosebită au venit din partea Administrației Naționale Apele Române. A doua zi (9 noiembrie), au fost vizitate pragurile de pe râul Vâlsan, județul Argeș, care fragmentează habitatul Aspretelui, cel mai periclitat pește din Europa. Evenimentul a fost organizat de Fauna & Flora în parteneriat cu World Fish Migration Foundation.
„Conform celui mai recent studiu AMBER, se estimează că peste 1 milion de obstacole artificiale blochează râurile europene, iar cel puțin 150 000 dintre acestea sunt considerate lipsite de utilizare sau abandonate, ceea ce înseamnă că nu sunt întreținute sau reparate și nici nu mai îndeplinesc vreo funcție. Acestea fragmentează râurile noastre prin blocarea fluxului natural de apă, nutrienți și sedimente. În plus, întrerup rutele de migrație a peștilor către zonele de reproducere, ceea ce a condus la un declin de 93% al populațiilor europene de pești migratori de apă dulce din 1970 până în prezent.
Nici țara noastră nu face excepție, deoarece multe dintre barajele și pragurile construite poate cu zeci de ani în urmă, și care nu mai sunt folosite în prezent, au fost abandonate sau se găsesc într-un proces de întreținere minimalistă, fiind de multe ori păstrate doar pe principiul «poate o să fie bune la ceva vreodată».
Mai multe țări din Europa au luat decizia de a îndepărta barierele lipsite de utilizare de pe râurile lor. În conformitate cu raportul coaliției Dam Removal Europe, în anul 2022 au fost îndepărtate cel puțin 325 de bariere (baraje sau praguri) din 16 țări europene. Spania se află în fruntea clasamentului, cu un număr de 133 de bariere îndepărtate în anul 2022, urmată de Suedia cu 69 de bariere și Franța cu 45.
Legislația europeană încurajează refacerea ecosistemelor râurilor. Spre exemplu, Strategia UE 2030 privind Biodiversitatea solicită eforturi mai mari pentru refacerea ecosistemelor de apă dulce și a funcțiilor naturale ale râurilor. Pe lângă implementarea cu eficiență sporită a măsurilor legislative existente, Strategia privind Biodiversitatea își propune refacerea a cel puțin 25.000 km de râuri, în principal prin eliminarea barierelor nefuncționale și refacerea luncilor inundabile și a zonelor umede. De asemenea, Directiva Cadru Apă promovează refacerea sau menținerea unui statut ecologic ridicat pentru corpurile de apă prin migrația netulburată a organismelor acvatice și a sedimentelor, ceea ce presupune un râu care curge liber.
Concluzia evenimentului din 8-9 noiembrie este aceea că și România va trebui să ia măsuri concrete și eficiente pentru îndepărtarea de pe râuri a pragurilor și barajelor lipsite de utilizare sau abandonate și refacerea, în acest fel, a conectivității longitudinale a apelor curgătoare.
Fauna & Flora implementează în prezent în România trei proiecte, finanțate prin Programul Open Rivers (www.openrivers.eu), prin care se inventariază barierele lipsite de utilizare de pe râuri și se implementează acțiuni menite să crească gradul de conștientizare cu privire la necesitatea îndepărtării acestora”, susţin reprezentanţii organizaţiei non-profit Fauna&Flora.
Sursa foto: Savu Milică Emil / Facebook via adevarul.ro
Sursa: ARQ
