Stire 06.04.2020 ⋅ 0 comentarii
Potrivit unei analize realizate de RTA, între 31 martie și 3 aprilie au fost propuse o serie de măsuri cu impact asupra României: proiect pentru obligațiune comună în zona euro, „Coronabonds”. Germania se opune; Franța propune o taxă de solidaritate pentru plata Coronabonds; Germania a ridicat interdicția de a intra în țară pentru 80.000 de lucrători agricoli sezonieri. Majoritatea acestora sunt români.
Potrivit RTA, statele europene pot cere derogări temporare pentru a importa produse fără marca CE. Importatorii italieni se pot auto-certifica, sub supravegherea Institutului Național de Sănătate din Italia. Angajații spanioli care se întorc la muncă nu pot fi concediați pentru următoarele șase luni, iar Turcia a aprobat scăderea TVA la anumite produse.
La rândul său, Franța a lansat un site care facilitează conectarea lucrătorilor disponibilizați din turism cu afacerile din agricultură, unde este nevoie de forță de muncă.
Recul în mai și iunie
Toate acestea se întâmplă în condițiile în care piețele se așteaptă la un recul în lunile mai și iunie, depinzând de un vârf al infecțiilor cu Covid-19 în Europa și America de Nord în săptămânile următoare. După acest punct, se pune doar problema timpului rămas până la reluarea activității economice.
Ce se întâmplă în Uniunea Europeană
Proiectul pentru o obligațiune comună în euro a cunoscut o rezistență severă din partea Germaniei și a Olandei. Acesta nu este un șoc, așa că Franța face eforturi pentru un fond comun care să ajute Europa să treacă prin criza de coronavirus, care să se concentreze pe redresarea economică pentru a renunța la obiecțiile germane și olandeze la mutarea obligațiilor privind datoriile. Mai mulți observatori nu se așteaptă la o tracțiune semnificativă a ideii, ci la o eventuală mișcare către utilizarea Băncii Europene de Investiții sau a Mecanismului european de stabilitate, se mai arată în analiza RTA.
Parisul dorește un fond Covid dedicat, care „să emită obligațiuni cu garanția comună a mai multor a state membre UE”. Proiectul nu prevede nicio mărime pentru fond, dar spune că banii ar putea fi folosiți pentru combaterea pandemiei și pentru finanțarea cheltuielilor de sănătate, deci cu condiția să crească capacitatea sistemelor noastre de asistență medicală de a face față șocurilor exogene, cum ar fi Covid-19. Pentru a plăti obligațiunile, Parisul propune, de asemenea, o „taxă de solidaritate” sau folosirea altor forme de venituri fiscale la nivelul întregii UE, care în prezent se duc direct în bugetul blocului. Franța dorește, de asemenea, ca țările UE să își sporească participația de capital la Banca Europeană de Investiții, pentru a permite creditorului multilateral să obțină garanții de împrumut pentru întreprinderile mici. Franța și aliații săi au sugerat deja utilizarea viitorului buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual, pe baza căruia discuțiile erau deja blocate înainte de criza coronavirusului, pentru a oferi ajutor pe termen lung țărilor precum Italia și Spania, afectate puternic de pandemie.
Într-un plan mai modest, guvernul olandez dorește ca UE să înființeze un fond mai mic de 10-20 miliarde EUR, care să fie „donat” economiilor de sud care luptă împotriva pandemiei. Banii, deși sunt limitați, ar fi numerar din partea guvernelor, mai degrabă, decât împrumuturi sau pârghii și nu vor veni fără condiții.
Evident, măștile și kiturile de testare pentru utilizare clinică trebuie să respecte reguli dure. Din acest motiv, au fost respinse loturile mari de echipamente chineze către UE, punând la îndoială calitatea donației Chinei. Dar respectarea reglementărilor necesită timp și efort, iar autonomia de reglementare a UE înseamnă că nu acceptă în mod obișnuit regimurile de testare ale altor țări. Statele membre pot solicita derogări temporare de la reglementările UE la importul echipamentelor fără marcajul standard „CE”. De exemplu, guvernul italian a luat un traseu mai rapid decât derogarea standard, emițând un decret potrivit căruia importatorii se pot auto-certifica că măștile respectă standardele UE. Procedura este supravegheată de Institutul Național de Sănătate din Italia, brațul științific al serviciului național de sănătate al țării. Este o măsură neortodoxă, dar având în vedere situația de urgență și deficitul de măști, acțiunea guvernului italian a fost cel mai probabil cel mai bun lucru de făcut.
Unii analiști susțin că procentul de 2% din PIB-ul unor țări europene, dedicat măsurilor de susținere economică și de luptă împotriva COVID-19, nu ar fi de ajuns, chiar însumat cu toate măsurile de protecție socială preexistente și că un procent mai realist ar fi acela al Statelor Unite, care au alocat 6% din PIB.
De asemenea, criza nu poate fi depășită ușor pentru că toate țările lumii trec prin aceeași poveste. Mai mult decât atât, peisajul geopolitic este în schimbare: Statele Unite pun în practică măsuri protecționiste iar China a devenit un rival al economiei Uniunii Europene. Aceasta din urmă dă semne că se va reface mai repede și că va absorbi o importantă scurgere de capital din piețele emergente, aproximativ 80 mld. euro.
Germania
Germania a ridicat interdicția de a intra în țară pentru lucrătorii agricoli sezonieri, anunțând că fermele pot aduce 80.000 de persoane după presiunea din lobby-ul agricol și avertizări din partea sectorului de retail cu privire la un potențial impact asupra aprovizionării cu produse alimentare. Această mișcare, care a fost anunțată joi, marchează o inversare rapidă a atitudinii guvernului german, care a impus interdicția completă a lucrătorilor sezonieri săptămâna trecută, ca parte a răspunsului Berlinului la pandemie. Măsura subliniază îngrijorarea din ce în ce mai mare în Europa că măsurile actuale de blocare vor avea un impact devastator asupra sectorului agricol și ar putea lăsa cantități vaste de produse să se putrezească pe câmpuri.
De obicei, Germania se bazează pe 300.000 de lucrători sezonieri pe an din estul Europei, majoritatea din România.
Franța
Țări precum Franța, Marea Britanie și Spania au jonglat cu ideea de a angaja mai mulți lucrători la ferme. În Franța, guvernul a înființat un site web pentru conectarea oamenilor disponibilizați recent de la hoteluri și sectorul turismului cu fermierii; de asemenea, a relaxat regulile pentru a le permite să încaseze salariile la ferme și a redus controalele de bunăstare.
Italia
Giuseppe Conte a promis că nu va fi naționalizată nicio firmă în timpul crizei COVID-19. FTSE Italia All-Share, principalul indice al Bursei de la Milano, a terminat ziua de 2 aprilie pe verde, la +1,68.
Între timp, măsurile de izolare, care au fost extinse cu încă 14 zile, par să dea rezultate, numărul zilnic de decese fiind în scădere.
Spania
898.822 de spanioli și-au pierdut locurile de muncă, dintre aceștia aproximativ 550.000 fiind lucrători sezonieri, cifre care le depășesc pe cele ale crizei din 2008. Numărul total al șomerilor se ridică la 3,5 milioane, 14% din populația activă a țării, dublul mediei UE.
Premierul Pedro Sanchez a anunțat că angajații care se vor întoarce la muncă după perioada de șomaj nu vor putea fi concediați timp de șase luni. Măsura este văzută de unii reprezentanți ai patronatelor ca fiind una riscantă, ținând cont de faptul că firmele vor avea încasări scăzute și vor trebui să facă ajustări de personal.
Ministrul Incluziunii, Securității Sociale și Migrației, Jose Luis Escriva, a declarat că deficitul bugetar al Spaniei va crește „semnificativ, dar temporar”, iar analiștii preconizează că va fi la 10% din PIB, lucru ce poate duce la recesiune sau chiar la depresiune economică.
Irlanda
Irlanda a raportat o creștere accentuată a șomajului, finanțele publice fiind afectate din cauza pandemiei. 34.000 de companii s-au înscris pentru un sistem de subvenții salariale guvernamentale în mai puțin de o săptămână. Datele publicate joi au arătat că numărul persoanelor care solicită o formă de sprijin social a crescut de la 330.550 la 513.350 în martie, acesta fiind un record. În același timp, Dublinul a închis o mare parte a activităților economice pentru a face față pandemiei. Cifrele arată că aproximativ 283.000 de lucrători primesc o plată specială pentru șomaj Covid-19, introdusă în urmă cu trei săptămâni, în timp ce 25.000 de lucrători sunt deja în sistemul de subvenții salariale, intrat în vigoare vinerea trecută.
ȚĂRI NON-UE
Statele Unite ale Americii
Numărul americanilor care depun pentru prima dată cereri de șomaj s-a dublat la peste 6 milioane, atingând un nivel record pentru a doua săptămână consecutivă, deoarece concedierile care decurg din criza coronavirusului s-au accelerat și s-au extins în noile industrii. Cererile s-au ridicat la 6,65 milioane în săptămâna care s-a încheiat pe 28 martie. Asta a eclipsat prognozele economiștilor pentru o creștere de 3,7 milioane. Cifra este dublă față de totalul de 3,31 milioane de creanțe anunțate în săptămâna precedentă.
Legislația de sprijin pentru răspuns la coronavirus, de 2,2 trilioane de dolari, adoptată de Congres săptămâna trecută, a lărgit eligibilitatea pentru fondurile de șomaj de la stat pentru a include lucrătorii independenți și a adăugat 600 $ pe săptămână la beneficiile existente. Creșterea rapidă a creanțelor arată că unele companii aleg în continuare să lase lucrătorii să plece, deoarece așteaptă sprijin federal prin intermediul Administrației pentru Întreprinderi Mici și a unui fond pentru companii mai mari.
Este de așteptat ca și lanțurile alimentare ale Statelor Unite să fie afectate în scurtă vreme. Deja se raportează decese în zonele rurale ale SUA, iar fermierii care nu au luat deja măsuri de protecție a lucrătorilor din industria alimentară este posibil să fi permis contaminarea personalului și a produselor. Iar mare parte din acest personal sunt imigranți fără acte, care nu sunt eligibili pentru măsurile de stimulare economică luate de Congres.
S-au înregistrat scăderi ale prețului la porc și vită, soia, porumb, etanol, însă prețul grâului a crescut semnificativ, reușind să ajungă la nivelul din 14 ianuarie.
Marea Britanie
Guvernul Regatului Unit este pregătit să aprobe un nou pachet de împrumuturi de urgență pentru companiile mijlocii, excluse din schemele de salvare Covid-19 ale Trezoreriei. Cancelarul Rishi Sunak a pregătit săptămâna trecută garanții de împrumut guvernamental destinate a două grupuri de companii: mari corporații „de investiții” și companii mici. Prima schemă, numită Covid Corporate Financement Facility, permite împrumuturi către companii mari timp de până la 12 luni de către Banca Angliei. Al doilea program, programul Coronavirus Business Interruption Loan Scheme (CBILS), este în prezent limitat la companii cu o cifră de afaceri sub 45 milioane lire sterline - și le permite să acceseze împrumuturi cu garanții guvernamentale de până la 5 milioane lire sterline. O a treia schemă - care ar putea fi anunțată joi după-amiază - va permite companiilor cu vânzări mult mai mari să acceseze sprijinul de la stat.
Turcia
Sezonul turistic din Turcia, care începea în mod tradițional în luna mai, a fost amânat, operațiunile urmând a fi reluate în perioada sărbătorii de Ramadan (sfârșitul lunii mai). Primele înlesniri turistice vor fi acordate doar clienților turci.
Au început măsuri de dezinfectare în masă pentru spațiile publice din orașe. Toate parcurile, zonele de picnic și plajele sunt închise, însă Erdogan se opune unei carantine totale.
Industria încă funcționează, însă bunurile destinate exportului pentru obișnuiții parteneri comerciali ai Turciei (Germania, Italia, Spania, Iran sau Irak) încep să umple depozitele, datorită întârzierilor de pe șosele. Totuși, Turcia ar putea înlocui China ca furnizor de materie primă sau de bunuri intermediare pentru piețele europene.
Guvernul turc a aprobat un pachet de stimulare a economiei în valoare de aproape 14 mld. euro care include amânări de taxe, scăderea TVA la anumite produse, suspendarea plății asigurărilor naționale pentru 6 luni și subvenții directe.
Rusia
Președintele rus, Vladimir Putin, a prelungit perioada de vacanță națională până la 30 aprilie, în încercarea de a ține rușii acasă pentru a stăvili răspândirea coronavirusului în țară. Putin a anunțat extinderea măsurilor cu 25 de zile la televiziunea națională, ceea ce înseamnă că toți rușii, în afară de cei ce lucrează în domenii critice, vor sta acasă.
R. P. Chineză
Pentru Xi Jinping, vestea bună este că economia Chinei pare să fi avut o performanță puțin mai bună în martie comparativ cu luna februarie. Totuși, dacă a doua cea mai mare economie a lumii nu va înregistra o performanță semnificativ mai bună până la sfârșitul lunii iunie, puternicul președinte al Chinei s-ar putea confrunta cu provocări economice și politice fără precedent, de la un nivel al șomajului de peste 10% până la prima recesiune oficială a țării după cea din 1976.
Foto: GettyImages
Sursa: ARQ
