”Cuza-Vodă nu era fudul. Umbla aşa ca noi şi, de multe ori, ca să prinză pe mulţi slujbaşi cu ocaua mica”. Cum îl vedeu românii de rând pe Cuza

Național 24.01.2020 0 comentarii

24 ianuarie 2020, 161 de ani de la Unirea Principatelor Române - prilej numai bun de a-l ”vedea” pe Cuza-Vodă prin ochii românilor de rând ai acelor vremuri. 

În discursul rostit cu prilejul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, Mihail Kogălniceanu spunea: ”Alegându-te pre tine Domn în țara noastră, noi am vrut să arătăm lumii aceea ce toată țara dorește: la legi nouă, om nou. O, Doamne! Mare și frumoasă îți este misiunea! Constituția din august însemnează o epocă nouă și Măria Ta ești chemat să o deschizi. Fii dar omul epocei, fă ca legea să înlocuiască arbitrariul, fă ca legea să fie tare, iar Tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun și blând, fii bun mai ales pentru aceia pentru care mai toți Domnii trecuți au fost nepăsători sau răi. (…) Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace și de dreptate; împacă patimile și urile dintre noi și reintrodu în mijlocul nostru stramoșeasca frăție. Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi la linguşire”. 

 Astăzi, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe prezintă, conform digi24, câteva detalii despre modul în care Unirea de la 1859 și Cuza-Vodă au rămas în memoria populară. 

Popularitatea Domnitorului a fost imensă, principalul motiv fiind larga difuzare în popor, în toate straturile sociale, a numeroase povestiri și legende, menite să reliefeze câteva calități pe care omul de rând le descoperise în personalitatea acestuia: spiritul de dreptate exercitat mai ales în funcția supremă în stat și simbolizat de ”ocaua lui Cuza”, punerea mai presus de orice a intereselor țării, apropierea de popor, arată Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe.

Astfel, folclorul românesc a creat imaginea domnitorului care aduce dreptate oamenilor simpli și care străbate drumurile țării, îmbrăcat modest, pentru a nu fi recunoscut, declinându-și identitatea doar în final, când pune capăt unor nedreptăți sau unor nereguli (sociale, administrative, comerciale etc.).

Folcloristul Constantin Rădulescu-Codin a adunat în volumul ”Legende, tradiţii şi amintiri istorice adunate din Oltenia şi Muscel” din 1910 câteva opinii ale românilor de la acea vreme despre Alexandru Ioan Cuza:

- ”Cuza-Vodă nu era fudul. Umbla aşa ca noi şi, de multe ori... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați Glasul Cetății
fashiondays.ro
Ai aflat ceva interesat?
Trimite-ne imagini /video surprinse de tine