După 5 ani de dezvoltare, implementarea SUMAL 2.0 aduce haos în sectorul forestier

Intrarea în vigoare a HG 497/ 2020 și implicit operationalizarea SUMAL 2.0  de la  31   ianuarie  2021  ar putea duce la blocaje majore și haos pe întreaga ramură a sectorului  forestier, a industriei  lemnului și pe întregul lanț de comercializare  a materialelor  lemnoase. Motivul principal al acestei situații este lipsa unei metodologii clare și coerente privind popularea bazelor de date, validarea fluxurilor de informații și instruirea utilizatorilor SUMAL 2.0. 

Practic, peste 100 000 de operatori economici vor avea obligații în SUMAL 2.0 peste numai 12 zile, iar aceștia nu au la dispoziție modalitatea de a intra în legalitate și nu știu:

• cum  să se înregistreze  ca  profesioniști   SUMAL.
• cum să își înregistreze partizile aflate în lucru, stocurile din depozite,  care  trebuie   transferate  din SUMAL  1 în SUMAL   2.

Comunitatea   Forestierilor -  Fordaq  a organizat  pe data de 18  ianuarie 2021, o  dezbatere   în cadrul  căreia specialiștii din domeniu au  arătat că SUMAL  2.0   suprareglementează,   risipește  resursele de control  direcționându-le  greșit   după  false  alerte satelitare  și   către  industria  lemnului,   în loc  să le direcționeze conform directivelor și practicii europene, la prima punere pe piață a masei  lemnoase,   acolo unde se pot constata și   combate  tăierile  ilegale sau poate fi impiedicat  accesul în piață a lemnului  fără   proveniență legală.

Logica   SUMAL  2.0  este   ca  transporturile  de materiale   lemnoase  să fie  urmărite   GPS,   cu  ajutorul   unui telefon mobil și a unei  aplicatii  Wood   Tracking  instalată pe  telefon.   Dar se pare că autoritățile  nu au luat  în calcul că o  parte   semnificativă  din transporturi sunt pe cale feroviară.   Mijlocul de transport  este  vagonul! Cum poate fi implementat sistemul pe aceste transporturi? Să stea oare un   CFR-ist în fiecare  vagon, având asupra sa telefonul și aplicația   Wood  tracking?  În triaje,   vagoanele se mută de la o   garnitură la alta, oare să alerge   mecanicul  de locomotivă prin triaj să predea telefonul cu  Wood –Tracking?  Este   absurd! 

Definiția   profesioniștilor  SUMAL  ca   fiind  “orice  operator   care depozitează,  deține,  procesează, comercializează  materiale   lemnoase “  va  conduce, în evaluarea  Ministerului,   la  crearea  de obligații  de utilizare a SUMAL pentru   100 000 de operatori  economici. Grav este faptul că, deși  sistemul  SUMAL   2.0  este  prorogat   la  implementare de aproape  5   ani  de zile, Ministerul nu a  pregătit   implementarea nici  până în prezent!

Potrivit art. II din Hotărârea Guvernului nr. 923/2020, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și până la data de 30 ianuarie 2021, pentru aplicațiile SUMAL 2.0 .[...] aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 497/2020, se realizează popularea bazelor de date, validarea fluxurilor de informații și instruirea utilizatorilor SUMAL 2.0 potrivit metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Adică în perioada 30 octombrie - 30 ianuarie, de  la ultima   prorogare, trebuia să se facă această pregătire a implementării. Acest ordin, această metodologie nu există nici astăzi. Ceea  ce  se numește   generic  SUMAL  2.0   este  un softare și o reglementare -  HG 497/2020,  care intră în vigoare la  31   ianuarie 2021 !  Odată cu  această   operaționalizare nu mai știm cum să facem lucruri banale:

• Nu   mai  știm  cum sa operăm în SUMAL un refuz  banal de marfă în portul Constanța și să aducem marfa înapoi  în firmă,  pentru această operațiune trebuie autorizat  în port  un depozit   SUMAL.
• Nu mai   știm cum să  facem  achiziție   de marfă,  orice  achiziție   transformă  punctul respectiv  de achiziție în depozit  SUMAL 2.0.
• În SUMAL   2.0  nu mai  există recepție în depozit, datele se preiau automat din avizul de expediție.  Recepția se face din ochi, inclusiv la o barjă de 1000 de mc!
• SUMAL   2.0  ține  o   evidență  scriptică în metri  steri   pentru  tocătură și  rumeguș,   recepțiile  în viața reală sunt în tone!  Evidențele  din SUMAL nu mai au nicio legatură cu evidența  contabilă,  devin registre paralele!
• Firmele   care  fac  decojirea   bușteanului  înainte  de procesare    pur  și  simplu nu   pot  înregistra  coaja ca rezultat al  sortării și apoi să  expedieze   acest  sortiment!
• dacă  un operator  economic  găseste   un  transportator  de pe   bursa  transporturilor pentru  un transport   banal  de orice  materiale lemnoase, transportatorul nu poate efectua  transportul,  trebuie să se întegistreze  ca   profesionist  SUMAL  la   Garda  Forestieră,  să doteze   șoferul cu un telefon cu  GPS  și   Wood Tracking!

“Pentru industria lemnului tăierile ilegale reprezintă pierderi economice induse de suprareglementare, de costul mare al administrației silvice din România comparativ cu țările  europene, de concurență neloială pentru operatorii economici care se străduiesc să respecte  legislația, din partea celor care nu o respectă. Reprezintă costuri de certificare și de audit al  provenienței legale, pierderi de contracte pe piețele externe din cauza deficitului de imagine. Ne  dorim, la modul  cel   mai  sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect.  Industria   lemnului  este  o industrie   performantă, care  poate  furniza   economiei  bioproduse  bazate   pe o resursă regenerabilă -   lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor  climatice” - Cătălin Tobescu,  președintele   Asociației  Industriei  Lemnului – Prolem.

Pentru mai multe detalii:

Cătălin Tobescu

Fordaq România

+40 758 979 531
 catalin.tobescu@fordaq.com