Astăzi, 28 martie 2021, se împlinesc 64 de ani de la moartea gorjeanului Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, ministru, secretar de stat, senator, deputat, ambasador al României la Paris, membru de onoare al Academiei Române.
Din partea Asociației culturale Tătărescu, istoricul Andrei Popete Pătrașcu, secretar general, alături de domnii Liviu Burcea, președintele Asociației de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I” și Vali Popa, vicepreședinte, au depus o jerbă de flori la mormântul ilustrului om politic, din Cimitirul Bellu, conform comunicatului transmis de
Asociația Culturală Tătărescu.
În calitate de viceprim-ministru, ministru de Externe și conducător al delegației române la Conferința de Pace de la Paris, la 10 februarie 1947, Gheorghe Tătărescu a semnat la Quai d' Orsay, textul Tratatului de pace cu Puterile Aliate și asociate.
Conștient de istorica răspundere, Tătărescu simte nevoia unei justificări prin declarații care le face în preajma plecării la Paris. El afirma că Tratatul de Pace „Trebuie considerat ca un sfârșit și, totodată, ca un început... El lichidează un război pierdut... și constituie un punct de plecare pentru o viață nouă...”.
Pe când se afla în fruntea delegației României la Paris, Gheorghe Tătărescu a fost îndemnat de oamenii politici români din emigrație să nu semneze și să rămână în străinătate. Răspunsul demnitarului a fost unul calm, cu liniștea celui care se sacrifică: „Gestul refuzului de a semna mi-ar folosi mie, nu țării, deoarece nu ar schimba nimic. Rușii vor continua să rămână. Eu nu cred într-un război între Occident și comunism. Datoria mea este să semnez Tratatul de Pace ca să salvez ce mai rămâne din România. La Ialta, Occidentul ne-a predat rușilor. Conștiința mea de român îmi poruncește să mă întorc în țară și...
vezi mai mult
Sursa:
Glasul Cetății
Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați
Glasul Cetății