Național 06.08.2020 ⋅ 0 comentarii
Pe calea postului către Adormirea Maicii Domnului aflându-ne, ne rugăm astăzi Dătătorului de lumină, fiecare în parte și toți împreună, să ”Strălucească şi nouă, păcătoşilor, lumina cea pururea fiitoare, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu”.
La doar câteva zile după ce din Cuvântul Evangheliei din Duminica a 8-a după Rusalii și prima din Postul Adormirii Maicii Domnului, Mântuitorul îi îndeamna pe Apostoli să dea să mănânce oamenilor după ce a înmulțit pâinile, simbol mai mult decât evident al Sfintei Euharistii, astăzi, în ziua Schimbării la Față a Domnului, Dumnezeu Tatăl spune Apostolilor prezenți pe Muntele Taborului, iar prin ei și nouă: ”Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; de Acesta să ascultaţi!”.
Se schimbă la Față în prezența celor trei Apostoli cărora se adaugă Moise și Ilie, aceștia aud mărturia iubirii și cuvântul de ascultare de la Tatăl, iar Mântuitorul, apropiindu-se de ucenicii căzuți cu fața la pământ îi atinge și le spune ”Sculaţi-vă şi nu vă temeţi!”.
Ascultați, sculați-vă și nu vă temeți, s-a auzit astăzi în toate bisericile, catedralele și sufletele aflate pe cale spre propria schimbare la față. Și s-a auzit și în Paraclisul Facultății de Teologie din Arad, acolo unde, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească, în zi de mare sărbătoare. A slujit, s-a împreună-rugat cu cei prezenți, a purtat rugăciunile spre Înaltul Cerului și a așezat la sufletele tuturor întâlnirea Dumnezeu Fiului cu Dumnezeu Tatăl pe Muntele Taborului, întâlnire care a transformat iubirea în lumină.
Cuvântul Ierarhului: Schimbarea la Față - viața în lumina dumnezeiască
”Praznicul Schimbării la Față a Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Matei 17, 1-9) face parte dintre sărbătorile noastre mari, închinate Domnului Hristos și cuprinde cele mai delicate și nepătrunse probleme din teologia creștină.
Este un act care se consumă în Dumnezeu, de aceea trebuie o minte dumnezeiască pentru a pătrunde sensurile minunii de pe Tabor. Astfel, apelăm la învățătura Sfinților Părinți ai Bisericii pentru a înțelege evenimentul sărbătorit astăzi.
Schimbarea la Față a avut loc la limita de sus a pământului și cea de jos a cerului, acolo unde se întâlnesc cerul și pământul. Actul în sine nu are limite, pentru că la Dumnezeu nu există limite. Dumnezeu nu pune hotar decât numai lumii fizice. Schimbarea la Față este dimensiunea dumnezeiască a lumii fizice create de Dumnezeu.
Știm cu toții că fața exprimă omul, fața este oglinda sufletului. O schimbare la față este o schimbare a sufletului. Însă nu este cazul la Mântuitorul Hristos de schimbare a feței în sensul celei de care vorbim noi.
Tradiția creștină spune că Domnul Hristos avea o față plăcută, frumoasă cu trăsături ferme și echilibrate, și Își schimba fața de la o întâlnire la alta, în funcție de cel cu care se întâlnea.
Schimbarea la Față (în limba greacă se spune metamorphosis) este o situare a Domnului Iisus Hristos într-o lumină imaterială, în lumina dumnezeirii.
La acest eveniment au participat doar trei dintre ucenicii Domnului și anume Petru, Iacob și Ioan, dar s-au arătat și Moise dimpreună cu Ilie.
De ce doar aceste persoane au avut prilejul să fie de față la momentul de pe Muntele Tabor? Fiindcă Petru era cel mai deschis în a accepta orice minune care venea de la Mântuitorul Hristos, având o inimă capabilă să cuprindă și cerul și pământul; Iacob era capabil de jertfă și va fi primul apostol martir; Ioan este cel care va interpreta teologic faptele și învățătura Domnului Hristos în Evanghelia Sa. Despre Moise și Ilie știm din Vechiul Testament faptele și învățătura lor, însă apariția lor în jurul Fiului lui Dumnezeu, ne descoperă faptul că El este mai mare decât ei.
Pe Muntele Tabor, la înălțime, S-au întâlnit Dumnezeu Tatăl cu Dumnezeu Fiul. Motivul întâlnirii este iubirea Fiului pentru Tatăl. Această iubire s-a transformat în lumină, iubire care înviază morții, care vindecă pe toți, iubire care luminează necunoștința. Este o întâlnire în văzut și asta înseamnă că văzutul s-a ridicat până la limita nevăzutu... vezi mai mult
Sursa: Glasul Cetății
