La Consiliul Judeţean a fost marcat unul dintre cele mai triste evenimente din istoria locală:  bombardarea Aradului, în 3 iulie 1944

Aradul a fost bombardat dramatic, în urmă cu exact 80 de ani. Consiliul Judeţean Arad a marcat astăzi acest eveniment trist din istoria locului, printr-un laborator de istorie susţinut de dr. Andrei Ando, directorul Direcţiei Comunicare, Strategii şi Administraţie Publică.

Elevi olimpici, participanți la diverse concursuri școlare, dar și pasionați de istorie, pregătiți în cadrul Centrului Județean de Excelență Arad, și prof. Loredana Roman,  directorul Centrului, au fost parteneri de dialog, dezvoltând aspecte mai puțin cunoscute despre eveniment.   

„La 3 iulie alarma s-a dat la ora 11,20, iar bombardamentul american a început cu 12 minute mai târziu. Le-am vorbit unor elevi ai Centrului de Excelenţă despre evenimentele tragice din dimineaţa zilei respective şi perioada care a urmat. Aproximativ 200 de morţi, peste 600 de răniţi, 1001 arădeni rămaşi fără acoperiş deasupra capului, peste 250 de case distruse definitiv. A fost nevoie de peste 10 ani pentru ca pagubele materiale să fie acoperite. Astăzi, de exemplu, blocurile de locuinţe plantate printre palatele de pe Bulevardul Revoluţiei ne arată unde au căzut unele dintre bombe peste casele vechi”, a declarat dr. Andrei Ando.

În cadrul discuţiilor, dr. Andrei Ando a arătat că serviciile de informații germane au raportat, în luna iunie 1944, că armatele aliate pregătesc lovituri aeriene în vestul României. Încercând să minimalizeze pierderile în situația unui atac aerian împotriva Aradului, în data de 25 iunie 1944, primarul municipiului, Octavian Lupaș, interzicea comerțul de orice fel în piețele arădene, după ora 9 dimineața. Excepție făcea doar Piața Mihai Viteazu. Se supuneau restricțiilor piețele Avram Iancu, Rădulescu, Arenei, Luptei, Ştefan cel Mare, Împăratul Traian. Și piața Obor intra sub incidența acestei prevederi.

Bombardarea orașului Arad, la 3 iulie 1944, s-a produs prin Operaţiune Frantic Joe, un demers militar al aliaţilor susţinut de 93 de bombardiere: 55 bombardiere B 17 şi 38 avioane P-38. Raidul s-a desfăşurat în trei valuri. Din suprafața totală a municipiului, care la acea dată era de 18,5 kmp, a fost bombardată o suprafață  4,5 kmp. Numărul victimelor, deşi fluctuează de la o sursă la alta, a fost de aproximativ 200. Alte 600 de persoane au fost rănite.

Au fost lansate 200 bombe explozive şi 3.000 bombe incendiare asupra nodurilor terestre de comunicație și a întreprinderilor care deserveau industria de război. Zona cea mai afectată a fost cea a gării, a Pieței Podgoria și Grădiște.  Un număr de 482 de case de locuit au fost lovite, iar 250 dintre ele nici nu au mai putut fi reparate și au fost demolate definitiv. Alte case din vecinătatea lor au ars. Se estimează că valoarea pagubelor a ajuns la 6 miliarde de lei. Un număr de 1001 arădeni au fost sinistrați.

Au suferit din cauza bombardamentului următoarele instituţii şi întreprinderi: gara CFR, grav avariată; atelierele principale CFR, grav avariate; magaziile CFR complet distruse şi liniile de triaj şi garare complet avariate; uzinele Astra vagoane distruse aproape total; cazarma Regimentului 1 Roşiori distrusă, trei grajduri, iar restul serios avariat; căminul de ucenici, aripa stângă distrusă; depozitul de fermentare a tutunului, uşor avariat; depozitul de textile universale, complet distrus; garajul de autobuze şi camioane a Municipiului Arad, grav avariat; centrul de ocrotire a copiilor, grav avariat; fabrica de lichior „Zvac”, arsă complet; clădirea inspecţiei CFR, grav avariată; o parte din fabrica de tricotaje, grav avariată.

Sursa: ARQ