Stire 10.06.2020 ⋅ 0 comentarii
Mor prin uscare pădurile Europei!
România ignoră fenomenul, dar aleargă după hoți de lemne imaginari!
2020-20reprezintă maximul suferinței pentru pădurile europene, pagubele înregistrate din uscarea pădurilor atingând dimensiuni alarmante. De cel puțin cinci ani, administrarea pădurilor și industria lemnului din Europa Centrală se luptă cu acumularea de lemn deteriorat, provenit din fenomene de uscare a pădurilor. Seceta din timpul verii și infestarea cu gândaci de scoarță sunt cauzele principale ale acestui fenomen, care a afectat deja aproximativ 250 de milioane m³ numai în Cehia, Austria și Germania. Conform cifrelor oficiale, Germania a înregistrat 135 de milioane m³ de lemn deteriorat. În Republica Cehă s-au acumulat 75 de milioane m³ între 2015 și 2019, iar în Austria s-au înregistrat 41 de milioane m³. Suprafețele de păduri afectate sunt de ordinul sutelor de mii 21 de hectare, atât în Cehia cât și în Germania.
Pe baza evoluției calamităților anterioare, a prognozelor publicate și a numeroaselor discuții cu experți din domeniu, echipa editorială a publicației Holzkurier presupune că apogeul fenomenului de uscare a pădurilor este atins în perioada 2019-2021. Chiar dacă se presupune o scădere lentă a calamității, estimările arată că încă 500 de milioane m³ de lemn deteriorat s-ar acumula în următorii cinci ani în pădurile europene și un volum total de circa 750 milioane m³ pe o perioadă de zece ani.
Până la patru generații de gândaci de scoarță într-o vară secetoasă
Republica Cehă a cunoscut cea mai timpurie și cea mai mare schimbare a climei. Vara record a anului 2018 a creat condițiile perfecte pentru patru generații de gândaci de scoarță care au determinat uscarea pădurilor. În 2019, s-au observat două generații și se presupune că vor fi tot două generații și în 2020. Estimările arată că circa 31 milioane m³ de lemn deteriorat au fost recoltați în Republica Cehă, peste recolta obișnuită (30 milioane m³) și se așteaptă în acest an o creștere suplimentară a lemnului deteriorat.
Conform grupului de expertiză Czech Forest, prognoza ar fi chiar un volum de 50 de milioane m³ în 2020, iar vârful ar putea fi atins în 2021 cu un volum de 80 până la 120 de milioane m³ afectați. Capacitățile de recoltare nu țin pasul cu aceste volume. Cea mai mare parte a lemnului deteriorat va rămâne în păduri în anii următori, nerecoltată, cu excepția cazului în care guvernul ceh implementează cu adevărat măsurile drastice pe care le-a anunțat deja anul trecut, de exemplu, desfășurarea armatei pentru recoltarea lemnului deteriorat. Holzkurier nu se așteaptă la o creștere substanțială a capacităților de recoltare și prelucrare în următorii ani (în prezent în jur de 30 de milioane m³ / an).
Echipa editorială Holzkurier se așteaptă ca maximul calamității de gândaci de scoarță să fie atins în 2019/2020 și în Germania. Dacă nu există o altă „vară a secolului” precum cea din 2018, volumele de lemn deteriorat ar trebui să scadă începând cu acest an. Volumele de recoltare ar putea scădea de la 70 milioane m³ pe an la un nivel normal, care este mult sub această cifră.
O „supapă de reducere a presiunii”, de valorificare a surplusului de resursă, a fost găsită în expedierea lemnului brut către China, în containere. În Germania, exporturile au explodat de la 200.000 m³ în 2018 la 3,8 milioane m³ în 2019. În termeni relativi, Republica Cehă a avut și mai mult succes cu 2,3 milioane m³ (+ 1255%) exportați în 2019. Împreună, aceste două țări au furnizat 14% din cererea de lemn de bușteni din China.
O altă supapă: redirecționarea resursei către țările cu industrii bazate pe lemn dezvoltate: exporturile din Cehia către Austria au atins 6 milioane mc, cele către Germania 3,6 milioane mc, către Polonia 2 milioane mc.
În acest top al importatorilor apare și România, cu importuri de buștean de aproape 1 milion mc în 2019 din Cehia, cu maxime de peste 100 000 mc/lună în primele luni din 2020. Dar către România au venit și importuri de buștean din Austria, cu maxime de 20 000 mc lună și de cherestea de rășinoase din Germania - cu cantități care au atins 6 000 mc/lună.
De menționat și nivelul pachetelor de sprijin alocate de cele două guverne - german și ceh - pentru refacerea pădurilor afectate de uscare: 700 milioane euro în Germania, către 900 milioane euro în Cehia, împreună cu simplificarea reglementărilor pentru recoltarea masei lemnoase, pentru a facilita recoltarea cât mai rapidă, înainte de degradarea lemnului, urgență dată și de extinderea infestării către pădurile sănătoase în lipsa acestei recoltări. Prin nevalorificarea masei lemnoase, pachetele de sprijin necesare refacerii pădurilor ar crește exponențial!
Pentru a înțelege dimensiunea dezastrului: Cehia va pierde în total până la 70% din pădurile de rășinoase, “rezervorul de carbon“ care este stocul de masă lemnoasă pe picior va fi pierdut într-o proporție asemănătoare, cu impact negativ inclusiv asupra bilanțului carbonului și a schimbărilor climatice.
Agenda publică în România trebuie să pornească de la provocările din viața reală!
În România, dimensiunea dezastrului din administrarea pădurilor în Europa Centrală, nu este percepută corect, după cum nu este apreciată nici realizarea școlii și practicii silvice care a făcut ca în România să nu avem acest dezastru: o silvicultură bazată pe specii locale, pe regenerare naturală cu perioade lungi de regenerare care creează structuri ale pădurii diversificate ca specii.
Remarcabilă este și performanța și competitivitatea industriei lemnului din România: deși pornește cu un handicap al unor costuri de transport de 20-25 euro/mc față de competitorii din țările de origine, această industrie folosește anual până la 3 milioane mc buștean și 300 000 mc cherestea din import, crescând valoarea resursei de 3-10 ori prin prelucrare, creând locuri de muncă, contribuții la PIB în România și mai ales creând o balanță comecială puternic pozitivă: industria lemnului aduce un aport valutar net de peste 3,5 miliarde euro, din care 2 miliarde este adus de industria mobilei, 400 milioane euro de industria plăcilor, 400 milioane euro de binale, 500 milioane euro de industria cherestelei, iar diferența fiind adusă de alte propuse din lemn. Practic între 50-80% din producția industriilor bazate pe lemn merge la export, cu ponderi variabile pentru fiecare produs!
Industria lemnului din România resimte o puternică presiune a importurilor de produse finite și semifinite, venită din țările unde resursa de lemn este mult mai ieftină decât în România: importurile de mobilă au crescut constant apropiindu-se de 700 milioane euro in 2019, presiunea venind în special din Polonia, dar și importuri de PAL, MDF sau cherestea atât din țări din Vest, dar și din Est.
Amploarea fake-news-urilor legate de domeniul pădurilor - prelucrarea lemnului a fost denunțată și de oficiali la vârf ai statului român, prin vocea domnului prim ministru Ludovic Orban și cea a domnului ministru Costel Alexe, care au confirmat o realitate foarte simplu de verificat: trenurile de bușteni intră în România, nu pleacă din România!
Este de remarcat și faptul că avem și în România provocări majore în admnistrarea pădurilor, date de amploarea doborâturilor de vânt. România înregistrează stocuri neexploatate din doborâturile de vânt, în Arad și Bihor, încă din anul 2017, ceea ce denotă suprareglementarea și o anumită neadecvare a politicilor publice din România, care a condus la blocaje majore pe piața internă a lemnului, cu provocarea unor crize artificiale de resursă - a se vedea criza lemnului de foc din toamna anilor 2016 și 2017 în special.
Cea mai mare parte din volumul de aproximativ 2 milioane mc doborâturi de vânt, înregistrat în iarna 2019 - 2020 este încă necontractat, mai ales în pădurile administrate de Romsilva, din cauza metodelor neadaptate realitătii, de evaluare a masei lemnoase - fir cu fir, a procedurilor greoaie și birocratice de aprobare a derogărilor de la prevederile amenajamentelor silvice și a decapitalizării sectorului de exploatare ca urmare a crizelor artificiale induse de modificarea legislației pe linie de valorificare a masei lemnoase.
Asociația Industriei Lemnului din România – Prolemn consideră că sistemul politico - administrativ din România trebuie să conștientizeze provocările reale pentru administrarea pădurilor - valorificarea masei lemnoase în contextul acestor evoluții din Europa Centrală, în țări aproape vecine României și să adopte măsuri adecvate acestor provocări pornind de la fundamente ale politicilor europene pentru economia bazată pe lemn. În viziunea europeană, pădurile și economia bazată pe lemn reprezintă un sector strategic pentru neutralitatea carbonului până în 2050 prin:
sechestrare de carbon și depozitare în păduri;
stocarea carbonului în produsele din lemn;
substituția amprentei de carbon echivalente dacă s-ar folosi alte materiale decât lemnul, deci reducerea echivalentă de emisii;
înlocuirea energiei - reducerea echivalentă de emisii.
În viziunea Asociației, industria lemnului din România are nevoie de:
o economie deschisă fluxurilor de import export, industria lemnului din România fiind puternic integrată acestor circuite valorice și specializări ale industriei lemnului la nivel european și chiar global.
o clarificare internă a sistemelor de trasabilitate și certificare a provenienței legale a masei lemnoase, care să elimine discuțiile privind riscul ridicat de proveniență a masei lemnoase din tăieri ilegale. Aceste sisteme trebuie să se bazeze pe principii eficiente în toate statele europene și statuate chiar prin legislație europeană - Regulamentul European 995/2010-EUTR: controlul provenienței legale a masei lemnoase la prima punere pe piață și orientarea controlului pe zone de risc.
o fundamentare a politicilor publice bazată pe dovezi - studii științifice și evaluări de impact, respectarea principiilor de transparență decizională în elaborarea acestor politici și dezbateri reale, pornind de la provocările majore pentru domeniul pădurilor - economiei bazate pe lemn, în contextul schimbărilor climatice și al obiectivelor de neutralitate climatică până în 2050, obiective care nu vor putea fi atinse fără o strategie pădure - lemn, pragmatică și eficientă.
“Eu aș sublinia faptul că, așa cum evaziunea fiscală însoțește economia ca un fenomen marginal și care trebuie combătut, așa și tăierile ilegale trebuie combătute de instituțiile de control și trebuie eliminate. Dar aș propune să nu mai vorbim doar de tăieri ilegale. Să vorbim de păduri și economia bazată pe resursa de lemn, de industria lemnului! Este o industrie bună, o industrie care se bazează pe o resursă regenerabilă. Putem să avem în același timp și conservarea biodiversității, putem să ne bucurăm și de serviciile ecosistemice ale pădurii, dar în același timp să beneficiem și de lemn, de produse din lemn și energie din lemn, o energie regenerabilă. Lemnul provenit din păduri gestionate durabil înseamnă o economie și o industrie pozitivă, o industrie care creează valoare și bunăstare. Lemnul este bun!” – Cătălin Tobescu, președinte Asociația Industriei Lemnului din România - Prolemn.
Sursa: Didier
