Școala pentru părinți. Mușcăturile și înțepăturile de insecte

Stire 07.08.2020 ⋅ 0 comentarii

Bună să vă fie Inima! Suntem la începutul lui Gustar, lună plină de căldură, în care explorăm frumosul și armonia Creației. Întâlnirea cu natura în ampla ei revărsare de culori, forme, miresme, poate constitui și sursa unor incidente de tipul înțepăturilor sau mușcăturilor de insecte.

Cele mai frecvente insecte care pot cauza neplăceri sunt țânțarii, albinele, viespile, puricii, păianjenii și ploșnițele. Despre căpușe vom vorbi săptămâna viitoare.

Ce este mușcătura versus înțepătură

Mușcătura presupune injectarea salivei prin piele, în timp ce înțepătura permite introducerea veninului prin intermediul acului, reacția dureroasă fiind mai intensă.

Tabloul clinic

Aceste incidente se produc, în general, în sezonul cald, variind ca gravitate de la forme ușoare, cu discrete reacții locale, până la semne amenințătoare de viață...cum este șocul anafilactic..De obicei, rezultatul se traduce prin zone mici roșii, umflate, dureroase sau pruriginoase...

Reacțiile pot fi:

•locale simple de tip roșeață și durere la locul inoculării

•locale extinse care apar la ore sau zile și presupun arii semnificative- peste 10 cm, persistând o perioadă mai lungă.

•cutanate generalizate- se dezvoltă în câteva minute până la ore și includ urticaria acută, angioedemul și pruritul. ..Vezi urticaria acută la copil..

•sistemice se suprapun peste cele ale anafilaxiei și se traduc prin manifestări cutanate generalizate, manifestări respiratorii, neurologice și circulatorii, cu hipotensiune.

•toxice- pot apare la multiple înțepături de insecte-datorită proprietăților chimice ale veninului în doze mari..febră, stare de rău, vărsături, greață, dureri musculare..

•întârziate - includ boala serului, sindromul nefrotic, vasculite, nevrite, encefalopatie...

Mușcătura de țânțar- se caracterizează prin roșeață locală, rar de fenomene extinse sau reacții generale sau anafilaxie. Tânțarii pot fi vectori sau purtători ai unor boli severe cum este encefalita West-Nile, malaria, etc.

Înțepătura de albine determină reacții diferite, de la reacții ușoare la șoc anafilactic. O reacție medie presupune o afectare locală cu roșeață, edem și durere care se intensifică în primele 2 zile, dar dispare în 5-7 zile. Un răspuns alergic sever are șanse de a fi urmat de un șoc anafilactic la următoarea înțepătură...de aceea, soluția cea mai logică ar fi desensibilizarea la venin sub controlul unui alergolog.

Înțepătura de viespe se manifestă asemănător...de obicei albina înțeapă o singură dată, acul rămâne în piele, în schimb viespea înțeapă de mai multe ori.

Puricii ajung prin transfer de pe blana unor animale și atacă în general gâtul, fața, extremitățile, simptomele fiind de prurit, iritație și numeroase puncte sângerii. Nu transmit boli.

Mușcătura de păianjen este unică, însoțită de durere, prurit, tumefacție. Există în România 2 tipuri de păianjeni a căror mușcătură este periculoasă:

•Păianjenul pustnic maro - a cărui semnătură este particulară cu 2 puncte mici, înconjurate de o zonă roșie cu vezicule, cu durere locală care se accentuează progresiv în primele 6 ore.

•Văduva neagră- durere la locul mușcăturii asociată cu dureri musculare la nivelul abdomenului, spatelui, extremităților pe fondul deteriorării stării generale, febră, frison..

Ploșnițele de pat infestează spațiul interior -rama patului, saltelele, hainele, tapetul. Mușcătura este inofensivă, extrem de pruriginoasă, după un tipar caracteristic- grup liniar de câte trei mușcături. Nu transmit boli, dar pot fi sursa unor reacții alergice cu coloratura variată, persistând până la 2 săptămâni.

Tratament

•Scoaterea de urgență a acului prin zgâriere cu un obiect bont sau card, în niciun caz prin compresie sau scoatere cu penseta (aceste ultime manevre accentuează cantitatea de venin absorbită).

•Toaleta plăgii cu apă și săpun, dezinfectare cu alcool sanitar, evitarea gratajului.

•Garou la locul inoculării pentru a preveni revărsarea veninului în fluxul sangvin.

•Comprese reci la locul inoculării- se poate folosi gheață pe o compresă sau material textile, niciodată direct pe piele. Se acceptă și prosoape înmuiate în apă rece, ținute maxim 20 de minute, cu pauză între aplicări, nu mai mult de 20 de minute pe oră, 6 ore. O perioadă mai lungă determină vasoconstricție, cu afectarea circulației locale.

•Soluție locală mentolată antipruriginoasă- calamină.

•Aplicarea unui antihistaminic sub formă de cremă, gel sau stick. În cazuri mai severe se pot aplica creme cu corticosteroizi, dar numai la indicația medicului.

•Dacă durerea persistă, se pot aplica creme cu lidocaină, dar există riscul de sensibilizare. Se administrează oral antiinflamatorii nesteroidiene- de tip ibuprofen..

•În cazul plăgii suprainfectate se face toaleta chirurgicală și se inițiază antibioterapia.

•Desensibilizarea specifică sau imunoterapia constă în administrarea unor alergeni sau veninuri in doze și concentrații progresiv crescătoare, pentru a dezvolta toleranța organismului.

•Adrenalină intramuscular sau subcutanat este remediul de aur în șocul anafilactic. Vezi șocul anafilactic la copil.

Semnale de alarmă

•Persistența simptomelor o perioadă mai lungă sau agravarea lor

•Modificări în jurul mușcăturii , apariția de puroi, edem, roșeață

•Apariția unor simptome generale- febră, frison, astenie, mărirea ganglionilor, mialgii

•Edeme ale feței, limbii, senzația de sufocare,

•Dificultăți în respirațíe și deglutiție

•Pierderea conștienței

•Vorbire confuză

•Ceafă rigidă

•Erupție urticariană extinsă

•Peste 20 de înțepături simultane la copiii sub 3 ani