Școala pentru părinți. Viral sau bacterian în faringita acută? Aceasta este întrebarea…

Bună să vă fie Inima! Săptămâna trecută am vorbit despre panica produsă de ASLO crescut, ASLO care este expresia infecției cu streptococ, infecție a cărei frecventă manifestare clinică este faringita acută.

De aceea, ca o continuare a temei precedente, astăzi vom vorbi despre una dintre cele mai comune afecțiuni acute ale copilăriei: faringita acută sau popularul ”roșu în gât” și mai ales despre modalitățile prin care stabilim etiologia virală versus bacteriană.

Ce este faringita acută?

Reprezintă inflamația acută a faringelui. La copiii sub 3 ani, mucoasa nazală și faringiană reacțíonează simultan la infecție, deci vorbim de rinofaringită. La vârste mai mari, procesul infecțios se poate delimita sub forma de rinită sau faringită acută.

Cauze:

•Virusurile -sunt cea mai comună cauză- adenovirusurile, virusurile gripale și paragripale, Epstein-Barr-agentul cauzal al mononucleozei infecțioase, Coxsackie, coronavirusurile, inclusiv noul coronavirus SARS-CoV-2.

•Bacteriile- pe primul loc se situează streptococul beta hemolitic de grup A

Cum se manifestă?

La copilul mic:

•Obstrucție nazală cu secreții seroase sau mucoase

•Copilul respiră pe gură

•Strănut

•Febră sau subfebrilități

La copilul mai mare

•Febră sau subfebrilități

•Dureri la înghițit

•Ganglioni inflamați la nivelul gâtului

Tabloul clinic poate fi dramatic în contextul în care copilul refuză alimentația și există riscul deshidratării.

Bacterian sau viral- aceasta este întrebarea în faringita acută, pentru că un răspuns clar imprimă o atitudine terapeutică optimă.

Există câteva constelații de semne și simptome care pot orienta spre un numit tip de etiologie.

Pentru etiologia virală:

•Vârsta sub 3 ani

•Febră redusă sau subfebrilități

•Tuse

•Răgușeală

•Secreții nazale

•Conjunctivită

•Diaree

•Dureri musculare

•Erupții

Pentru etiologia bacteriană:

•Vârstă peste 3 ani

•Febră înaltă

•Dureri intense în gât

•Durere la înghițit

•Vărsături

•Cefalee

•Erupție asemănătoare celei din scarlatină- piele roșie-stacojie,   aspră la palpare

•Adenomegalie-ganglioni inflamați

•Dureri articulare

•Dureri abdominale

•Faringe intens roșu cu depozite de puroi 

•Punctulețe roșii pe cerul gurii sau faringe

•Limbă zmeurie

Diferențierea pe baza acestor criterii clinice ajută, dar nu este lipsită de erori

•Exudatul faringian permite identificarea bacteriei din gât, dar necesită timp-3 zile,  temporizând o atitudine acurată terapeutică la un copil febril și cu  stare generală modificată.

•Testul rapid pentru streptococ furnizează un răspuns în 10-60 de minute, dar nu este întotdeauna disponibil (depistează prezența carbohidratului din peretele celular grup A). De obicei se asociază cu scoruri clinice.

•ASLO sau anticorpii antistreptolizină O sunt utili în complicații 

•Anticorpii antidezoxiribonuclează B sunt utili în   infecția cutanată streptococică.

S-au conturat și cîteva scoruri clinice care să ajute practicianul în protocolul anginei acute: Scorul Centor, Centor-McIsaac și FeverPAIN.

Scorul Centor                                        Puncte

Febra                                                            1

Absența tusei                                                1

Adenopatie laterocervicala anterioară         1

Depozite pultacee                                        1

Scorul McIsaac

Vârsta-  3- 15 ani                                         +1

               15-44 ani                                         0

Interpretare Scor Centor

•0- 1 abținere antibiotic

•2-3  test rapid

•4- antibiotic

•Interpretare Scor McIsaac

•Scor 2-3  test rapid

•Scor peste 4- antibiotic

Scorul  FeverPAIN

•Febră (în ultimele 24 ore)

•Depozite pultacee

•Debut brusc ( interval de până la 3 zile de la debut)

•Inflamația amigdalelor

•Fără tuse sau rinoree

Interpretare

•Scor  2- 3 – se efectuează testul rapid. Dacă e pozitiv se dă antibiotic.  

•Un scor peste 4 implică introducerea antibioticului.

Această matematizare a medicinii bazată pe dovezi este utilă în practică prin adoptarea unor protocoale facile și comune. Deși nu sunt 100% sensibile, ele orientează spre etiologia bacteriană a faringitei și întăresc decizia medicului de a administra antibiotic, în timp rapid și util.

Complicațiile rinofaringitei

•Otita medie

•Sinuzita acută

Complicațiile anginei streptococice

•locale- abces periamigdalian, abces retrofaringian, adenită cervicală

•tardive: reumatism articular acut- foarte rar, glomerulonefrita acută, eritem nodos, vasculită imunalergică, etc.

Atitudinea la domiciliu

•Asigurați condițiile de microclimat - temperatura camerei să fie între 18-22 grade Celsius, umidi... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății